Timpul prezent

Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural

Bogdan Ghiu despre cazul Houellebecq: „Un scriitor trebuie să aibă grijă cum își alege cuvintele”

NOV 18, 202626 MIN

Description

Scriitorul francez Michel Houellebecq a fost pus sub acuzare pentru „complicitate la incitare la discriminare, ură sau violenţă împotriva unui grup de persoane pe criterii de origine sau apartenenţă la o anumită etnie, rasă sau religie”. Uniunea Moscheilor din Franța și Mișcarea împotriva rasismului și pentru prietenia între popoare au depus plîngeri penale împotriva lui Michel Houellebecq după niște declarații ale acestuia dintr-un interviu acordat filosofului Michel Onfray, în 2022, pentru publicația „Front Populaire”. Iată una dintre declarații, care vine în contextul atentatelor din 13 noiembrie 2015: „Când teritorii întregi vor fi sub control islamist, cred că vor avea loc acte de rezistenţă. Vor avea loc atentate şi împuşcături în moschei, în cafenelele frecventate de musulmani, pe scurt, un fel de Bataclan pe dos”. „Iar musulmanii nu se vor mulţumi doar să pună lumânări şi buchete de flori”. Unde se termină libertatea de exprimare și unde începe incitarea la discriminare, ură sau violență? Cum ne raportăm la literatura unui scriitor dacă acesta are poziții rasiste? Putem despărți opera de autor?  L-am întrebat pe scriitorul şi traducătorul Bogdan Ghiu.  Cum priviți aceste declarații din partea unui scriitor foarte cunoscut în Franța, cu impact asupra publicului său numeros? Bogdan Ghiu: „Într-o linie de continuitate. El afirmă și descrie aceste situații nu numai în declarații publice, ci mai ales în romanele lui, care sînt, însă, într-un regim al ficțiunii. Or, el aici iese din regimul ficțiunii şi susține aceleași lucruri.” În romanul „Supunere”, apărut în 2015, Houellebecq imaginează Franța anului 2022 condusă de un partid musulman. Era un roman. Iar profeția din acest roman nu s-a îndeplinit. Însă, în 2022, în discuția cu Michel Onfray, Houellebecq vorbește despre „marea înlocuire” ca despre un fapt cert. Prin „marea înlocuire” înțelegea, pe marginea unei mai vechi teorii a conspirației, înlocuirea populației franceze, europene, cu o populație extra-europeană, musulmană. Ce se schimbă cînd trece de la ipoteza ficțională, adică a romancierului, la afirmația din interviu? Bogdan Ghiu: „E mult mai grav. Pe de altă parte, nu trebuie să ne mirăm. El este un provocator. Care practică ceea ce acum se numește libertate crudă, nudă, brută de expresie, fără nici un fard, dacă se poate, pînă la un fel de obscenitate. Și, pe de altă parte, el chiar asta crede. În baza a ceea ce declară aici își imaginează cărțile. Deci nu este o ruptură. Faptul că el a ținut totuși să-și ceară scuze, să nuanţeze, spune că s-a speriat totuși și probabil va fi mai atent.” Ce judecăm de fapt? Intenția celui care vorbește, cuvintele pe care le-a folosit sau impactul public pe care l-ar putea avea declarațiile sale? Bogdan Ghiu: „Impactul public, pentru că și aici e o şmecherie retorică, dacă vreți, spunînd că descrie o posibilitate. El joacă tocmai pe falsa sau foarte fragila diferență dintre a constata, a descrie și a transmite un îndemn. Uneori, descrierea este un îndemn, este un exhortation, cum se zice în textul francez. Deci, decizia judiciară vine să tranșeze, să spulbere această ambiguitate sau să o arate cu degetul. Nu te poți juca. El o spune la prezent, nu o spune la condițional. Deci, s-a jucat ca scritor? Nu. Coperțile unei cărți sînt o convenție, acolo mai e posibil să faci astfel de lucruri. Or, el nu o făcea într-o carte. Se prevala, din nou, de statutul lui de scriitor provocator, de creator de ficțiuni sociale, politice și chiar de distopii – pentru că Soumission e o distopie, numai că el crede în această distopie. El o practică aici, în aceste spuse pentru care a fost pus sub acuzare.” Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin  Un produs Radio România Cultural