/https%3A%2F%2Fstorage.buzzsprout.com%2Fwokrvbj6abqarbnwh87oga75v3hm%3F.jpg)
Timpul prezent
Matei Martin și Adela Greceanu la Radio România Cultural
Cine decide asupra securității europene?
NOV 17, 202628 MIN
/https%3A%2F%2Fstorage.buzzsprout.com%2Fddeqz89qvug6v7myx2x9e0o39yj1%3F.jpg)
Description
Miniștrii de externe ai țărilor din Uniunea Europeană s-au întîlnit luni la Buruxelles pentru a discuta despre securitatea europeană, inclusiv despre securitatea la Marea Neagră. Într-o epocă marcată de războiul din Ucraina, de războiul hibrid, neconvențional, care trece granițele, cum ne apărăm în Europa? L-am întrebat pe Mihai Isac, analist de politică internațională.
Mai mulți lideri europeni au avertizat cu privire la pretențiile Rusiei de a discuta despre securitatea Europei. Ce vizează de fapt, Federația Rusă?
Mihai Isac: „Federația Rusă dorește transformarea arhitecturii de securitate a Europei într-o glumă. Dorește ca statele membre ale Uniunii Europene, alte state de pe continentul european care nu sînt membre ale UE, cum sînt Norvegia sau Marea Britanie, să accepte împreună cu statele membre ale UE pretențiile Federației Ruse de a renunța de bunăvoie la garanțiile de securitate pe care le oferă statutul de membru al UE și al NATO. Nu este pentru prima dată cînd partea rusă vine cu astfel de pretenții maximaliste. Nu este niciun secret că Kremlinul, indiferent de cine s-a aflat la putere, fie că vorbim de Stalin, Hrușciov, Putin, nu a renunțat la ideea transformării Europei într-o colonie a Federației Ruse sau a fostului Imperiul Sovietic. Orice discuție despre încetarea focului în Ucraina – pentru că este mult prea devreme să vorbim de o pace în Ucraina –, afectează arhitectura de securitate a Europei. În momentul în care, să spunem, partea occidentală, statele NATO, ar accepta acordarea unor garanții de securitate Ucrainei, automat se schimbă întregul eșafod al relațiilor de securitate din această parte a lumii și se creează și un precedent. De asemenea, dacă Ucrainei nu îi se acordă aceste garanții de securitate promise de către o parte din cancelariile occidentale și este lăsată la mila Federației Ruse, din nou este un efect, un duş rece asupra continentului european, afectînd modul în care sînt gestionate relațiile de securitate de pe continent. Indiferent de ce se va întîmpla în Ucraina, indiferent de rezultatul negocierilor, vom vedea schimbări radicale în arhitectura de securitate a continentului. Evoluții pe care, de fapt, le vedem în fiecare zi. Dacă ne uităm în partea nordică a continentului, vedem cît de mult s-a schimbat situația de securitate din zona Mării Baltice, prin aderarea Suediei și Finlandei la NATO, după secole de neutralitate – în cazul Suediei – sau decenii de neutralitate – în cazul Finlandei. (...) Federația Rusă folosește un limbaj dur, tocmai pentru a sădi teamă în rîndul statelor europene și pentru a încerca să identifice breșe în Coaliția de voință a statelor care sprijină Ucraina. Această retorică neo-imperială este ceva obișnuit pentru partea rusă. Nu ar trebui să ne mire, mai ales că Moscova, în permanență, a folosit orice subterfugii, tocmai pentru a-și promova obiectivele. Re-imperializarea politicii externe a Federației Ruse reprezintă un pericol, vedem, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreg continentul european și numai.”
Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!
O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural

